Detalii produs
Denumire produs
ROMANIA LITERARA 2025
Numar aparitii/an
52
Periodicitate
saptamanala
Pret pe 12 luni *
350.00 RON
Descriere
În spaţiul culturii române contemporane, revista România literară ocupă un loc de primă importanţă. Tradiţia publicaţiilor care au purtat acest nume începe din secolul trecut, odată cu apariţia, în 1855, sub direcţia lui Vasile Alecsandri, a primei serii a revistei. Alt moment remarcabil din istoria acestei publicaţii este legat de numele lui Liviu Rebreanu, şi el director al României literare în perioada interbelică. Din 1968 apare seria nouă a revistei, care continuă „Gazeta literară“, principala publicaţie a „Uniunii Scriitorilor“, apărută în 1954. În condiţiile ostile adevăratei culturi, impuse de regimul totalitar, luptându-se cu cenzura şi alte nefaste injoncţiuni ale diriguitorilor ideologici, România literară a reuşit totuşi să desfăşoare o activitate benefică în sfera culturii, de sprijinire a valorilor autentice, de încurajare a dezbaterilor de idei şi a spiritului critic. A contribuit, în anii interdicţiilor de tot felul, la menţinerea legăturilor cu circuitele spirituale europene şi universale. Importanţa naţională a revistei rezultă şi din componenţa echipelor redacţionale din care, de-a lungul a treizeci de ani de existenţă, au făcut parte printre alţii: Geo Dumitrescu, primul redactor-şef al noii serii, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, George Ivaşcu, Nicolae Manolescu, Sorin Titel, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Paul Goma, Ion Caraion, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Lucian Raicu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Valentin Silvestru, S. Damian, Gheorghe Pituţ, Dumitru Ţepeneag, Mircea Grigorescu, Marcel Mihalaş, Mircea Dinescu, Ion Horea, Roger Câmpeanu, Alex. Ştefănescu, Constanţa Buzea, Cristian Teodorescu, Ştefan Agopian, Adriana Bittel, Ioana Pârvulescu, Eugenia Vodă ş.a.
Profilul României literare este cel al unei publicaţii general-culturale cu un spectru larg de preocupări: literatură, critică, istorie şi teorie literară, cultură politică, arte vizuale, arta spectacolului, sociologie, ştiinţe filozofice, istorie. Ca urmare a realizării acestui program s-a constituit în decursul timpului la „România literară“ o arhivă amplă de documente, manuscrise, imagini care pot fi valorificate prin intermediul unei bănci de date. Suntem singura publicaţie din România care pune la dispozitie, prin mijlocirea rubricii „Calendar“, date biografice privitoare la scriitorii români din trecut şi de azi.
Autoritatea intelectuală a României literare şi prestigiul de care se bucură sunt datorate atât personalităţii colaboratorilor cât şi capacităţii de a se implica în toate evenimentele semnificative ale vieţii culturale. Ea însăşi a generat evenimente organizând dezbateri cu ecouri multiple în rândul cititorilor, iniţiind anchete, interviuri, angajându-se în polemici pe teme de larg interes, orientând atenţia publicului spre adevăratele valori artistice. În condiţii neprielnice, înainte de 1989, „România literară“ a izbutit să apere valorile autentice, să discrediteze falsele valori, să promoveze spiritul critic şi raţional, de factură democratică. Revista a respins consecvent propaganda naţionalist-şovină, desfăşurată sub emblema protocronismului, şi a avut de suportat, din această pricină, atacurile virulente şi sistematice ale publicaţiilor stipendiate de Securitate („Săptămîna“ ş.a.). Un alt moment semnificativ al luptei pentru adevăr în cultură, pentru respingerea imposturii agresive, a fost legat de cazul plagiatului comis în anii ’80 de Eugen Barbu. Deşi acesta era susţinut de autorităţile comuniste revista noastră şi-a asumat riscul spunerii adevărului. După 1989 revista a continuat politica de sprijinire a valorilor autentice atât în comentariile consacrate fenomenului cultural la zi cât şi prin organizarea unor dezbateri privind „criza culturii“, „modernitate şi post modernitate“, „situaţia românului“ ş.a. Revista oferă săptămânal cititorilor o mare cantitate de informaţii privind evenimentele culturale din ţară şi din străinătate (premii, apariţii editoriale, simpozioane, colocvii, spectacole, vernisaje, concerte etc.). În aceeaşi sferă de preocupări se înscrie şi rubrica de interviuri a „României literare“. Prestigiul „României literare“ se datorează şi faptului că a descoperit şi impus un mare număr de personalităţi ale culturii române contemporane, a căror evoluţie a sprijinit-o de la debut până la deplina consacrare.